Cultura este o resursă importantă, care trebuie folosită de cei care urmăresc dezvoltarea comunității în chipul cel mai potrivit și cel mai folositor, între coeziunea și forța de direcție a unei comunități și, pe de altă parte, autenticitatea resurselor sale culturale, există o legătură vitală.
Cultura proprie a unei comunități se făurește în creuzetul adevăratei religii, al înaltei moralități și virtuți, precum și al cunoașterii bine însușite, acolo unde religia și moralitatea sunt combătute și respinse, unde ignoranța este larg răspândită, nu se poate făuri o cultură înaltă.
Oamenii care vor să-și continue existența și să supraviețuiască acceptând orbește cultura și civilizația altora sunt precum copacii care poartă pe crengile lor fructele altor copaci. Nu numai că se mint pe sine înșiși, dar se și expun batjocurii.
Valorile culturale au pentru om același înțeles și aceeași importanță ca florile și fructele pentru un copac. O comunitate care nu și-a putut făuri o cultură proprie sau care și-a pierdut-o sau și-a abandonat-o, e ca un copac care nu rodește sau care își leapădă rodul. Într-o bună zi, copacul va fi tăiat și folosit ca lemn.
Cultura este un amalgam solid, alcătuit din elemente fundamentale, precum limba, educația, tradiția și arta, care toate definesc structura și modul de viață al unei comunități. Este orb acela care nu înțelege că aceste elemente fundamentale au, și trebuie să aibă, trăsături unice, caractere și tempera-mente diferite, tocmai pentru că reflectă comunitatea căreia îi aparțin. În mod inevitabil, o comunitate care se îndepărtează de valorile ei culturale fundamentale își pierde identitatea și dispare ca entitate distinctă.
Existența unor culturi distincte și unice nu exclude, sau nu ar trebui să excludă schimburile interculturale de idei între oameni. În aceste schimburi, fiecare cultură ar trebui însă să pretindă o „viză de intrare” pentru orice element străin. Dreptul de intrare ar trebui acordat numai după o analiză a efectelor pe care le-ar putea avea asupra culturii autohtone. Elementele străine trebuie distilate înainte de a fi absorbite de cultura autohtonă. Altminteri, cultura și civilizația autohtonă pot trăi o criză.
