Fethullah Gülen, învățat și filozof musulman, și totodată scriitor și poet prolific, s-a născut în estul Turciei, în 1938. Pregătirea religioasă și-a făcut-o sub îndrumarea unor mari învățați musulmani și lideri spirituali. Fethullah Gülen a studiat totodată și principiile și teoriile științelor fizice și sociale moderne. Aptitudinile sale deosebite și puterea sa de concentrare asupra studiului l-au ajutat să-și depășească foarte curând colegii de vârsta lui. În 1958, după absolvirea cursurilor cu rezultate excepționale, a primit diploma de stat de predicator și a obținut curând un post în Izmir, a treia provincie ca mărime din Turcia. Aici, Fethullah Gülen a început să-și cristalizeze ideile și să-și lărgească audiența. În predicile și discursurile sale, a abordat cu precădere problemele sociale stringente ale momentului. Principala sa preocupare era de a-i îndemna pe tineri să-și pună în armonie dezvoltarea intelectuală cu o spiritualitate plină de înțelepciune și un activism devotat și profund uman.
Fethullah Gülen nu și-a oferit învățăturile numai în orașe. A călătorit prin provinciile Anatoliei și le-a vorbit oamenilor nu numai în moschei, ci și la diverse întălniri și chiar în cafenele modeste. A reușit în acest fel să se adreseze unui număr mai mare de oameni și să atragă atenția comunității universitare, în special a studenților. Tema discursurilor sale, oficiale sau neoficiale, nu s-a rezumat niciodată la problemele strict de natură religioasă. Vorbea totodată despre educație, știință, darwinism, economie și dreptate socială. Adâncimea și calitatea discursului său care aborda o varietate atât de mare de subiecte au impresionat în mod deosebit comunitatea universitară, cucerindu-i respectul și atenția.
Fethullah Gülen s-a retras din activitățile sale educaționale în 1981, după ce inspirase o întreagă tânără generație. Eforturile sale începute în anii 1960, mai ales în reformarea domeniului educației, l-au făcut să devină una din personalitățile cele mai cunoscute și mai respectate din Turcia. În perioada 1988-1991, Fethullah Gülen a ținut o serie de predici în calitate de predicator emerit în câteva dintre cele mai cunoscute moschei din cadrul unor mari centre urbane, continuând totodată să-și transmită mesajul sub forma unor conferințe pentru marele public atât în Turcia cât și Occident.
Principalele sale idei
În discursurile și scrierile sale, Fethullah Gülen vede un secol XXI în care vom fi martorii apariției unei dinamici spirituale care va face să renască valorile morale îndelung uitate. O epocă a toleranței, a înțelegerii și a conlucrării internaționale, care va conduce în final, prin dialog intercultural și valori comune, spre o civilizație unică și atotcuprinzătoare. În domeniul educației, Fethullah Gülen a fost principalul promotor al înființării unor organizații caritabile care să lucreze în interesul bunăstării comunității, atât în Turcia cât și în alte țări. A inspirat utilizarea mijloacelor de comunicare în masă, mai ales a televiziunii, în vederea informării publicului în probleme de mare importanță, atât la nivel individual cât și colectiv.
În opinia lui Fethullah Gülen, desideratul dreptății pentru toți nu poate fi atins decât prin asigurarea unei educații universale, adecvate și corespunzătoare. Numai atunci vor exista înțelegerea și toleranța de care este nevoie pentru ca drepturilor fiecăruia să fie respectate. Pentru a atinge acest scop, pe pacursul anilor, Fethullah Gülen a încurajat elitele sociale, liderii comunităților și oamenii de afaceri, de la marii industriași până la micii comercianți, să acorde sprijin unei educații de calitate. Prin donațiile acestor oameni, organizațiile din domeniul educației au reușit să înființeze numeroase școli, nu doar în Turcia, ci și în alte țări.
Fethullah Gülen a arătat că, în lumea modernă, persuasiunea este singurul mijloc prin care îi poți face pe oameni să îți accepte ideile. Pe cei care recurg la forță în acest scop i-a descris ca suferind de un faliment intelectual. Oamenii vor pretinde întotdeauna dreptul la libera alegere a felului în care își duc viața și la libera exprimare a valorilor lor spirituale și religioase. Democrația, ne spune Fethullah Gülen, în ciuda multor dezavantaje, este în prezent singurul sistem politic viabil, iar oamenii trebuie să se străduiască să asigure modernizarea și consolidarea instituțiile democratice, pentru a făuri o societate în care drepturile și libertățile individuale să fie respectate și apărate și în care egalitatea șanselor să nu mai fie un simplu vis.
Activități interconfesionale și interculturale
De la retragerea sa din activitatea educațională, Fethullah Gülen și-a concentrat eforturile în vederea inițierii unui dialog între grupuri reprezentând ideologii, culturi, religii și națiuni diverse. Articolul său Necesitatea dialogului interconfesional a fost prezentat în fața Parlamentului Religiilor Mondiale din Cape Town (1-8 decembrie 1999). Fethullah Gülen spunea cu această ocazie că „dialogul este imperativ” și că oamenii, indiferent de naționalitate sau de regim politic, au mai multe în comun decât își pot da seama.
Astfel, Fethullah Gülen consideră că dialogul sincer este la fel de folositor pe cât este de necesar, pentru ca oamenii să ajungă să se înțeleagă mai bine unii pe alții. Pentru a atinge acest scop, Fethullah Gülen și-a adus o contribuție însemnată la înființarea Fundației Jurnaliștilor și Scriitorilor (1994), ale cărei activități de promovare a dialogului și a toleranței în rândul tuturor categoriilor sociale au fost primite cu entuziasm de marea majoritate a societății. În aceeași direcție s-au înscris și contactele lui Fethullah Gülen cu personalități din Turcia și din întreaga lume. Papa Ioan Paul al II-lea, pe care l-a vizitat la Vatican, John O’Connor, arhiepiscop de New York, Leon Levy, fost președinte al Ligii Împotriva Defăimării, sunt doar câțiva dintre reprezentanții cei mai de seamă ai diferitelor religii cu care Fethullah Gülen a avut întâlniri pentru a discuta despre posibilitatea de dialog și pentru a găsi căi de acțiune în acest sens. Ambasadorul Vaticanului în Turcia, Patriarhul Biserice Ortodoxe Turce, Patriarhul Comunității Armene din Turcia, Rabinul Șef al Comunității Evreiești din Turcia și multe alte personalități marcante din Turcia au avut dese întâlniri cu Fethullah Gülen, arătând în acest fel cum se poate institui un dialog sincer între oameni de diferite credințe.
În cursul întâlnirii sale cu Papa Ioan Paul al II-lea la Vatican (1998), Fethullah Gülen a prezentat o propunere de acțiune fermă pentru oprirea conflictului din Orientul Mijlociu prin conlucrare chiar la fața locului, acolo unde au apărut cele trei mari religii. Cu același prilej, a arătat că știința și religia sunt două aspecte ale aceluiași adevăr: „Oamenii au negat uneori religia în numele științei și alteori știința în numele religiei, pe motiv că punctele lor de vedere ar fi conflictuale. Cunoașterea vine în întregime de la Creator, iar religia ne-a fost dată de Creator. De unde ar proveni atunci acest conflict între cunoaștere și religie? În acest sens, eforturile noastre conjugate în direcția dialogului interconfesional pot avea o contribuție însemnată la adâncirea înțelegerii și toleranței între oameni.”
Fethullah Gülen a denunțat printr-o declarație de presă atacurile teroriste de la 11 septembrie împotriva Statelor Unite, considerându-le o lovitură la adresa păcii mondiale care a pus o pată nemeritată pe obrazul credincioșilor: „ (…) terorismul nu poate fi niciodată folosit în numele islamului și nici pentru atingerea vreunui scop islamic. Teroristul nu poate fi musulman și musulmanul nu poate fi terorist. Musulmanul nu poate fi decât un reprezentant și un simbol al păcii, bunăstării și prosperității.”
Eforturile întreprinse de Fethullah Gülen pentru pacea mondială au avut ecou în numeroase conferințe și simpozioane. „Simpozionul Eroilor Păcii” (11-13 aprilie 2003) găzduit de Universitatea Texas din Austin a prilejuit alcătuirea unei liste a luptătorilor pentru pace pe parcursul a 5.000 de ani de istorie a omenirii. Numele lui Fethullah Gülen a fost încris printre cele ale eroilor contemporani în lupta pentru pace, pe aceeași listă în care se regăseau Iisus, Buddha, Gandhi, Martin Luther King Jr. și Maica Tereza.
Lumea musulmană, o revistă dedicată studiului islamului și al relațiilor dintre creștini și musulmani, a publicat într-un număr special intitulat Islamul în Turcia contemporană: contribuțiile lui Fethullah Gülen o serie de articole ale unor specialiști în domeniu (vol. 95, nr. 3, iulie 2005).
Universitatea Rice din Houston, Texas, a găzduit în perioada 12-13 noiembrie 2005 conferința Islamul în lumea contemporană: Mișcarea lui Fethullah Gülen în gândire și practică. Participanți din diferite țări, pornind de la moduri diverse de abordare, au vorbit despre personalitatea lui Fethullah Gülen și activitățile sale, precum și despre mișcarea lui Fethullah Gülen.
Fethullah Gülen contribuie cu articole la o serie de ziare și reviste. Totodată, scrie articolul de fond pentru mai multe reviste. O parte din scrierile sale au fost traduse în mai multe limbi de circulație internațională.
La inspirația lui Fethullah Gülen, o serie de instituții școlare au înființat atât în Turcia cât și peste hotarele ei numeroase organizații benevole non-profit, fundații și asociații, care acordă burse de studiu.
Deși este o personalitate bine cunoscută, Fethullah Gülen nu s-a implicat niciodată în viața politică propriu-zisă. Printre admiratorii lui Fethullah Gülen se numără jurnaliști de înaltă reputație, universitari, personalități din televiziune, politicieni și înalți oameni de stat din Turcia și din alte țări. Ei văd în Fethullah Gülen un adevărat inovator și un reformator exemplar al societății, care transpune în practică ceea ce rostește în cuvinte. Un activist în lupta pentru pace, un intelectual, un teolog, mentor, autor și poet, un mare gânditor și o călăuză spirituală care și-a dedicat viața căutării soluțiilor pentru vindecarea tarelor societății și asigurarea nevoilor ei spirituale. Tot ei văd în mișcarea inițiată de Fethullah Gülen o mișcare în sprijinul educației, dar o educație nu numai a minții, ci și a sufletului și a inimii, care să-l învigoreze pe om în întregul ființei sale, să-l facă să renască și să-și atingă deplina capacitate, spre a putea fi de folos semenilor săi.
