Vorbele Lui erau confirmate
Prin naștere El era Mărețul Muhammed Mustafa (s.a.s). De aceea, și după ce a fost investit ca profet, orice spunea, era crezut și toți îi confirmau din toată inima spusele. Da, tot universul s-a grăbit să confirme, spunându-i: „O, Mesager al lui Allah, ai vorbit drept!” Dar nu numai oamenii, ci toate speciile, prin limbajul lor miraculos, și-au trimis reprezentanții lor, supunându-se Lui.
Acum, deschizând o paranteză, consider că este oportun să expun urmă-toarele: Deslușitele enunțuri din Coran și afirmațiile Domnului nostru sunt domi-nate de respectarea relațiilor dintre personalitatea, calitățile și numeroasele nu-me ale Celui Drept, încât, nici știința filosofilor, nici sensibilitatea inimii sfinților și nici spiritul celor sinceri nu a făcut posibilă ajungerea la acel nivel.
Numai că, strădania acestor spirite înaintate de a atinge sublimul, până la urmă a reliefat un lucru, și anume, ei se vor duce și la urmă vor înțelege adevărul și dreptatea enunțurilor din Coran și ale afirmațiilor Mesagerului lui Allah…vor a-vea plăcerea să descopere și să observe spusele Mesagerului lui Allah.
Da, azi, toate cuvintele pe care le-a rostit El, referitor la divinitate, sunt confirmate și de cunoscătorii acestui subiect și sunt acceptate ca fiind fundamen-tale. A abordat în amănunțime asemenea probleme referitoare la divinitate și la destin, încât, – în același timp ținând cont de echilibrul dintre subiecte – nu este posibilă nu înțelegerea lor de către cei de dinainte ca și se către cei din urmă, ci pronunțarea unui singur cuvât în acceptarea ipotezei „inexistenței” afirmațiilor Lui clare.
Mărețul Ömer (r.a) relatează: „Într-o zi, după namaz-ul de dimineață, Me-sagerul lui Allah s-a așezat în amvon și a vorbit, a vorbit, a vorbit…S-a dat sem-nalul pentru namaz-ul de amiază, a făcut namaz-ul și iar a vorbit până la namaz-ul de după amiază și a continuat până seara. Despre ce a vorbit, ce a povestit? Este greu să cuprinzi totul, dar se poate spune că a atins toate problemele des-pre care nu se vorbise până atunci. Da, a început de la prima apariție, povestind despre prima sămânță aruncată în măruntaiele existenței, a înșirat toate etapele referitoare la toate creaturile, de la formarea universului, până la crearea omului și apoi a relatat una câte una întâmplările și evenimentele prin care va trece omul până-n ziua de apoi.[1]
Intrând în profunzimile trecutului, a povestit despre toți profeții, despre în-fățișarea lor, apoi privind spre viitor, a înfățișat ochilor ascultătorilor totul, de la lu-me până la rai și iad. Dar se știe că El nu citise nici o carte și nici nu luase lecții de la cineva. Dacă este așa, cum de știa toate aceste lucruri? Da, exista cineva care îl învățase despre toate acestea, și anume, Atoateștiutorul Allah…
Toate lucrurile povestite de El, de la cer la pământ și de acolo până-n pro-funzimile pământului, le învățase de la Creatorul Cuvântului.
Și oamenii zilelor noastre confirmă faptul că, toate aceste lucruri nu pute-au fi învățate în alt mod, ceea ce reprezintă un argument în favoarea dreptății Mesagerului lui Allah.
Da, El vorbea despre profeți…îi descria, le făcea portretul, zugrăvindu-le liniile feței și credincioșii din acele zile, fără să aibă vreo obiecție față de toate a-cestea, acceptau, zicând: „Da, în cărțile noastre îi găsim așa cum i-ați descris”.[2]
Faptul că omul care nu citise Tora, Biblia sau altă carte și totuși relata de-spre însușirile tuturor profeților care au venit înaintea Lui, așa cum au fost ele menționate în aceste cărți și faptul că, cei care știau acest lucru acceptau ca fiind adevărate cele relatate, nu reprezintă o mărturie și un argument în favoarea dreptății și cauzei Mesagerului lui Allah?
Prezentarea mai aprofundată a acestor probleme, pe care m-am străduit să vi le ofer în interiorul unei paranteze, este mai presus de puterile mele. De alt-fel, nici starea cititorului nu trebuie să fie diferită de a mea. Pentru a povesti și re-da asemenea probleme este necesar ca omul să aibă un anumit nivel, pentru a fi confirmate.
Având încredere în cuvântul persoanelor care au atins acest nivel, noi zi-cem că, sutele de mii de sfinți, credincioși, filosofi și oameni de știință, auzind de-clarațiile despre Domnul nostru, le-au acceptat și au crezut în simțul dreptății și echității Mesagerului lui Allah.
Da, confirmarea de către acești distinși oameni arată că, în niciunul dintre cuvintele Lui nu există vreo contradicție. De altfel, cuvintele nu erau ale Lui…căci El a transmis mesajele divine, a tradus revelațiile și de aceea a devenit Sultanul Cuvântului din toate timpurile și locurile.[3]
Problema asupra căreia vom stărui mai mult aici este aceea a apariției la timpul lor a unor hadis-uri despre venirea Lui de acum paisprezece secole, ceea ce constituie argumente în favoarea dreptății și echității Lui. Dar, înainte de a aborda subiectul, ne gândim că este oportună clarificarea unor chestiuni; acestea sunt diferitele studii legate de „Taină”. Această problemă este dintre acelea care trebuie urmărită cu atenție.
[1] Müslim, Fiten, 25; Müsned, 5 / 341
[2] Müslim, İman, 271
[3] Necm, 53 / 3-4
